Autentificare utilizatori
Feriţi-vă de E-uri!
Se spune că suntem ceea ce mâncăm.
Dintotdeauna, omul a urmărit să conserve hrana fară a-i diminua calităţile. Mijloacele naturale de conservare sunt: afumare, deshidratare, sărare sau zaharisire. Sarea, zahărul si oțetul sunt substanțe nelipsite din mâncarea noastră. Nu sunt periculoase și fac preparatele mult mai apetisante.
Secolul XX se caracterizează prin diversificarea şi îmbunătăţirea metodelor de conservare a alimentelor, acestea cuprinzând sterilizarea, congelarea, vidarea etc. Conservanţii sunt substanţe specifice, naturale sau sintetice, adăugate la alimente pentru a le creşte termenul de valabilitate şi de a împiedica dezvoltarea microorganismelor, substanţe care în limbajul de zi cu zi se numesc E-uri. Aproape că nu există produs care să nu fie tratat cu aditivi. Fără ei, alimentele pe care le cumpărăm nu ar fi la fel.
Ce sunt E-urile?
Conform normelor oficiale, prin aditivi alimentari se înțelege orice substanță care în mod normal nu este consumată ca aliment în sine și care nu este utilizată ca ingredient alimentar caracteristic, având sau nu o valoare nutritivă, prin a cărei adăugare intenționată la produsele alimentare în scopuri tehnologice pe parcursul procesului de fabricare, prelucrare, preparare, tratament, ambalare a unor asemenea produse alimentare, devine o componentă a acestor produse alimentare. Această categorie de substanțe artificiale sunt extrem de nocive și induc multe boli grave.
Cele mai multe E-uri se găsesc în dulciurile consumate de preferinţă de copii. Demascarea efectelor nocive ale E-urilor şi excluderea lor din alimentaţie este o problemă de conştiinţă civică, de atitudine morală luată atât de consumatori cât şi de cercetătorii în domeniu.
În listele internaţionale (ca şi în cea naţională), aditivii sînt clasificaţi în 25 de categorii şi numerotaţi specific:
- coloranţi - pentru a schimba culoarea sau a da culoare; E100-E180
- conservanţi- substanţe care prelungesc artificial perioada de păstrare a alimentelor prin protejarea lor împotriva alterării produse de microorganisme; E200-E297
- antioxidanţi - substanţe care prelungesc forţat perioada de păstrare a alimentelor prin protejare împotriva oxidării (de exemplu: râncezirea, schimbarea culorii); E300-E390
- emulgatori - asigură un amestec omogen între apa şi grăsimile alimentare; E400-E496
- săruri de topire E400-E496
- agenţi de îngroşare- substanţe care au capacitatea de a mări vâscozitatea produselor alimentare; E400-E496
- agenţi de gelifiere (gelifianţi)- substanţe care permit şi care ajută la formarea gelurilor; E400-E496
- stabilizatori- substanţe care fac posibilă menţinerea proprietăţilor fizico-chimice ale alimentelor, menţinând omogenizarea dispersiilor, culoarea etc.; E400-E496
- agenţi de gust (aromatizanţi) - se împart în trei categorii:
- substanţe aromate naturale - se obţin prin procese fizice enzimatice sau microbiologice din materii prime de origine vegetală sau animală;
- substanţe identic naturale - sunt identice din punct de vedere al compoziţiei cu aromele naturale, componentele fiind obţinute prin sinteză;
- substanţe artificiale - se obţin prin sinteză, având structura şi compoziţia diferite de cele naturale; E600-E640
- acidifianţi - substanţe care cresc aciditatea alimentelor, imprimîndu-le un gust acru; E300-E390
- agenţi antiaglomeranţi - E500-E580
- amidon modificat - E1400-E1450
- edulcoranţi (îndulcitori) - substanţe (altele decât zahărul) care se utilizează pentru a da gust dulce alimentelor; E900-E999
- substanţe de afânare (afânatori) - substanţe care contribuie la creşterea volumului alimentelor fără a modifica valoarea energetică; E400-E496
- antispumanţi- se folosesc pentru reducerea şi prevenirea spumei; E500-E580
- agenţi de suprafaţă (surfactanţi) -E900-E999
- agenţi de albire (înălbitori) - E1500-1520
- agenţi de întărire- E500-E580
- umectanţi - E1200-E1202 / E1400-E1450 / E1500-E1520
- enzime chimice de sinteză E1100-E1105
In continuare este prezentata lista aditivilor nerecomandati si periculosi, folositi în industria alimentara din Romania , precum si problemele de sanatate pe care le cauzeaza fiecare in parte.
- E 101 – riboflavina; provoaca alergii; utilizat în margarina, brânzeturi; identificare culoarea galbenă;
- E 102 – tartrazina; provoacă alergii; utilizat în răcoritoare, dulciuri, conserve; identificare culoarea galbenă;
- E 110 - sunset yellow; provoacă alergii; utilizat în răcoritoare, dulciuri, conserve; identificare culoarea galbenă;
- E 120 - acidul carminic; provoacă eruptii cutanate; utilizat în răcoritoare, dulciuri; identificare culoarea roșie;
- E 121 - citrus red 2; cancerigen; colorant pentru coaja de citrice; identificare culoarea portocalie;
- E 122 – azorubina; provoacă alergii; utilizat în răcoritoare, dulciuri; identificare culoarea roșie;
- E 123 – amaranth; cancerigen; utilizat în rșcoritoare, dulciuri; identificare culoarea rosie;
- E 124 - pancean 4R; provoacă tumori la glanda tiroida; utilizat in dulciuri; identificare culoarea roz;
- E 127 – eritrozina; provoacă dereglări hormonale; utilizat în produse de panificație; identificare culoarea roșie;
- E 131 - albastru patent; cancerigen; utilizat în dulciuri; identificare culoarea albastr;
- E 132 – indigotina; provoacă alergii; utilizat in înghețată, dulciuri, produse de patiserie; identificare culoarea albastra;
- E 155 - brun HT; provoacă alergii; utilizat in ciocolată, prăjituri; identificare culoarea brună;
- E 200 - acid sorbic; provoacă tulburări hepatice; utilizat in conserve, preparate din carne; identificare teste de laborator;
- E 210 - acid benzoic; cancerigen; utilizat în conserve, preparate din carne; identificare teste de laborator;
- E 211 - benzoat de sodiu; cancerigen; utilizat în conserve, preparate din carne; identificare teste de laborator;
- E 213 - benzoat de calciu; cancerigen; utilizat în conserve, preparate din carne; identificare teste de laborator;
- E 214 - etil p hidroxibenzoat; cancerigen; utilizat in conserve, preparate din carne; identificare teste de laborator;
- E 215 - etil p hidroxibenzoat de sodiu; cancerigen; utilizat in conserve, preparate din carne; identificare teste de laborator;
- E 220 - dioxid de sulf; provoacă boli intestinale; utilizat în conserve, conservant de suprafată pentru citrice; identificare teste de laborator;
- E 221 - sulfit de sodiu; provoacă boli intestinale; utilizat în conserve și preparate din carne; identificare teste de laborator;
- E 222 - sulfit acid de sodiu; provoacă boli intestinale și ale ficatului; utilizat în conserve, băuturi alcoolice; identificare teste de laborator;
- E 223 - metabisulfit de sodiu; provoacă boli intestinale și ale ficatului; utilizat în conserve, bauturi alcoolice; identificare teste de laborator;
- E 224 - metabisulfit de potasiu; provoacă boli intestinale și ale ficatului; utilizat în băuturi alcoolice teste de laborator;
- E 226 - sulfit de calciu; provoacă boli intestinale și ale ficatului; utilizat în băuturi alcoolice; identificare teste de laborator;
- E 227 - sulfit acid de calciu; provoacă boli intestinale și ale ficatului; utilizat în băuturi alcoolice; identificare teste de laborator;
- E 228 - bisulfit de potasiu; provoacă boli intestinale și ale ficatului; utilizat în băuturi alcoolice; identificare teste de laborator;
- E 231 – ortofenil; provoacă boli ale ficatului și alergii; utilizat în conservarea citricelor; identificare teste de laborator;
- E 232 - ortofenil fenolat de sodiu; provoacă boli ale ficatului și alergii; utilizat în conservarea citricelor; identificare teste de laborator;
- E 233 - tiabendazol; provoacă boli ale ficatului și alergii; utilizat în conservarea bananelor; identificare teste de laborator;
- E 234 – nizina; provoacă boli ale ficatului și alergii; utilizat în brânza topită; identificare teste de laborator;
- E 239 - hexametilen tetramina; cancerigen; utilizat în preparate conservate; identificare teste de laborator;
- E 250 - nitrit de sodiu; provoacă alergii și tulburari hepato-biliare; utilizat în mezeluri; identificare teste de laborator;
- E 251 - nitrit de sodiu; provoacă alergii și tulburări hepato-biliare; utilizat în mezeluri; identificare teste de laborator;
- E 252 - nitrat de potasiu; provoacă alergii și tulburari hepato-biliare; utilizat în mezeluri; identificare teste de laborator;
- E 281 – propionati; provoacă tulburări hepatotoxice; utilizat în brânzeturi topite, pâine; identificare teste de laborator;
- E 283 – propionati; provoacă tulburări hepatotoxice; utilizat în produse de panificație; identificare teste de laborator;
- E 311 - grupa galat; provoacă tulburări nervoase; utilizat în produse din pește; identificare teste de laborator;
- E 318 - grupa galat; cresc colesterolul; utilizat în supe concentrate din cereale; identificare teste de laborator;
- E 320 - butilhidroxianisol (BHA); provoacă tulburări ale ficatului și alergii; utilizat în margarină; identificare teste de laborator;
- E 321 - butilhidroxitoluen (BHT); provoacă tulburări ale ficatului și alergii; utilizat în margarină; identificare teste de laborator;
- E 338 - acid fosforic; provoacă tulburări ale ficatului; utilizat în brânza topită; identificare teste de laborator;
- E 339 – fosfati; provoacă tulburari ale ficatului; utilizat în dulciuri, conserve; identificare teste de laborator;
- E 341 – fosfati; provoacă tulburări ale tubului digestiv; utilizat în produse de panificație; identificare teste de laborator;
- E 450 – difosfati; provoacă tulburări ale tubului digestiv; utilizat în dulciuri, conserve și produse de panificatâție; identificare teste de laborator;
- E 461 – metilceluloza; provoacă tulburări hepatotoxice; utilizat în dulciuri, băuturi alcoolice, răcoritoare, supe, înghețate; identificare teste de laborator;
- E 463 – hidroxipropil; provoacă tulburări hepatotoxice; utilizat în dulciuri, băuturi alcoolice, răcoritoare, supe, înghețate; identificare teste de laborator;
- E 466 – carboximetil; provoacă tulburări hepatotoxice; utilizat în uleiuri, grăsimi, dulciuri, băuturi alcoolice, răcoritoare, condimente, salate, supe, înghețate; identificare teste de laborator;
- E 951 – aspartam; cancerigen, provoacă tulburări hepatice și alergii; utilizat în răcoritoare, dulciuri, înghețate pentru gust dulce artificial;
- E 1201 - polivinilpirolidona – cancerigen, provoacă tulburări hepatice și alergii; utilizat în răcoritoare, dulciuri, înghețate pentru gust dulce artificial;
- E 1202 – polivinilpolipirolidona; cancerigen, provoacă tulburări hepatice și alergii; utilizat în răcoritoare, dulciuri, înghețate pentru gust dulce artificial.
Potrivit raportului Parlamentului European, "aditivii alimentari ar trebui aprobaţi şi utilizaţi numai dacă îndeplinesc anumite criterii. Aceştia trebuie să fie siguri atunci când sunt utilizaţi şi trebuie să existe o necesitate tehnologică pentru utilizarea lor".
Înăsprirea condiţiilor pentru utilizarea celor şase coloranţi din alimente este efectul unui studiu al Universităţii din Southampton, Marea Britanie. Studiul s-a efectuat pe un eşantion de 300 de copii.
Micuţii au fost împărţiţi în trei grupe şi li s-au dat trei feluri distincte de băuturi. Astfel, un grup a primit o băutură pentru care s-au folosit coloranţi mai mulţi, iar altă grupă a primit o băutură cu mai puţinine E-uri. Doar una dintre grupe a fost servită cu sucuri fără coloranţi.
Cercetătorii au constatat că băutura cu cel mai mare număr de aditivi a creat impulsivitate copiilor şi a scăzut puterea lor de concentrare. Specialiştii au avertizat că unii aditivi, care se găsesc în multe dulciuri şi băuturi nonalcoolice, au legătură cu problemele de comportament hiperactiv ale micuţilor.
Regulamentul european ar putea chiar interzice şase dintre coloranţii azotici care se folosesc la prepararea sucurilor, dulciurilor, snackurilor, produselor de patiserie, sosuri, gemuri, conservelor şi brânzeturilor dacă se dovedeşte că aceştia sunt toxici. Este vorba despre E 102 (tartrazină), E 104 (galben de quinoleină), E 110 (galben auriu), E 122 (carmoizină), E 124 (roşu de coşenilă) şi E 129 (roşu alură).
Prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi, directorul Institutului de Cercetari Alimentare, consideră că incidența alarmantă a unor forme de cancer e strâns legată de avalanșa produselor alimentare bogate în E-uri nocive, consumate frecvent de români. De asemenea, E-urile periculoase sunt "vinovate" de răspândirea bolilor cardiovasculare, ale tubului digestiv și a alergiilor.
Contează ce mâncăm
Profesorul Gheorghe Mencinicopschi, director al Institutului de Cercetări Alimentare şi, între altele, autorul cărţii "Biblia alimentară", precizează în prefaţa acestui valoros volum câteva principii privind alimentaţia corectă. Cercetătorii în domeniul fiziologiei au demonstrat, de mai mulţi ani, că, la nivel molecular, suntem cu adevărat ceea ce mâncăm şi ceea ce au mâncat părinţii sau strămoşii noştri.
Dar, pentru că suntem fiinţe unicat, noi putem îmbunătăţi zestrea genetică printr-o dietă corectă şi strict personalizată. În calculul dietei contează, întotdeauna, calitatea nutriţională a alimentului. Organismul "ştie" să aleagă alimentele după efectul benefic pe care acestea îl au.
Dar, de când s-au înmulţit E-urile, a apărut o mare problemă: corpul uman nu mai poate alege corect, pentru că este indus în eroare de aditivii alimentari. Mulţi dintre aceştia, ce-i drept, tocmai de aceea au fost creaţi.
Metabolismul aditivilor rămâne o enigmă
Cercetările cu privire la compoziţia chimică a alimentelor nu au evoluat prea mult în ultimii zece ani. Dimpotrivă, studiile pe această temă au rămas la un stadiu modest, este de părere prof. dr. Mencinicopschi.
De pildă, chiar dacă acum se cunoaşte exact compoziţia unor alimente din punct de vedere macro, micro sau non-nutrienţi, nu s-a descifrat încă modul în care acestea sunt legate între ele, adică stereochimia acestora. Informaţia pe care o transmite alimentul asupra metabolismului, dar şi influenţa sa asupra ţesuturilor, a fiziologiei celulelor şi a organelor vitale ale corpului - în final, a stării de sănătate sau boală - este aproape necunoscută, chiar şi pentru specialişti fiind extrem de limitată.
Multe boli au apărut recent.
Alimentele se nasc şi evoluează pe coordonatele naturale, foarte complexe, cunoscute sub numele de lanţuri trofice sau alimentare. Aceste lanţuri alimentare au ca puncte de plecare solul, apa, aerul, producţia primară vegetală (o cheie informaţional-energetică între Soare şi Pământ, care se realizează în procesul de fotosinteză).
Urmează apoi diferite categorii de consumatori ierbivori, iar în vârful piramidei trofice se plasează omul, ca integrator al acestei evoluţii. Specia umană s-a detaşat de categoria celorlalte vieţuitoare, prin adaptarea sa la un stil de viaţă original, aceea de vânător-culegător. În această ipostază, omul era un mare consumator de plante şi vânat.
Dar vânatul era rar. Prin consumul multor plante, bogate în antioxidanţi, oamenii au dobândit un sistem imunitar viguros. Ei au fost protejaţi prin această alimentaţie de radicalii liberi şi de bolile cu care se confruntă generaţiile acestui secol: bolile infecţioase, degenerative (Parkinson, Alzheimer) sau proliferative (canceroase). Toate aceste boli "moderne" au apărut, în primul rând, din cauza faptului că omul şi-a schimbat obiceiurile alimentare.
Procesarea distruge alimentele
Prof. univ. dr. Gh. Mencinicopschi, împreună cu prof. univ. dr. Nicolae Atudosei şi asistenta Claudia Mencinicopschi au studiat rolul informaţiei alimentului, ca factor epigenetic major. Autorii studiului precizează: "Alimentele sunt, în fapt, părţi din mediul înconjurător, purtătoare de informaţie.
Prin procesare, matricea alimentară suferă modificări informaţionale, cu atât mai profunde, cu cât tehnica de prelucrare este mai avansată. Antropizarea puternică a alimentului şi mediului înconjurător, ca şi efectele acestora dovedesc că omul nu a reuşit, ca fiinţă raţională, să descopere legităţile de armonizare a existenţei şi activităţii sale cu mediul ambiant, cu natura, provocând dezechilibre ecologice grave."
Metabolismul nu e pregătit pentru E-uri
Deşi ultimul secol s-a remarcat prin schimbări majore în modul de viaţă şi de hrană al strămoşilor noştri, totuşi biochimia omului a rămas în mare aceeaşi, organismul uman neavând timp să se adapteze la noile alimente, diete şi stiluri de viaţă. Pe lângă sedentarism, o serie de alte cauze, strict alimentare, deteriorează sănătatea omului :
- Agricultura este intensivă şi chimizată;
- Solurile cultivate sunt sărăcite de macro şi microminerale;
- Alimentul este vitregit de nutrienţi, saturat de aditivi alimentari de sinteză, de grăsimi artificiale şi proteine degradate;
- Niciun aliment procesat artificial nu este echivalent nutriţional cu vreun aliment natural (integral neprocesat).
Prin urmare, dincolo de aparenţe, resursele alimentare sănătoase s-au redus drastic.
Industria modernă de alimente creează produse cu proprietăţi senzoriale din ce în ce mai ridicate, dar având calităţi nutriţionale scăzute. Organismul, obişnuit să aleagă în funcţie de gust, miros şi aspect, este indus în eroare. In "Romania sunt foarte multe produse care contin astfel de substante nocive. Nu vreau sa dau nume de firme dar chiar si cele pe care scrie ca sunt naturale contin astfel de compusi", spune profesorul Gheorghe Mencinicopschi. "Referitor la indulcitorii si colorantii din hrana pentru nou nascuti si copii, pot sa spun ca cel mai bun aliment, care nu poate fi inlocuit de nimic, este laptele matern. Ulterior varstei de sase luni se introduce alimentatia complementara, insa trebuie aleasa cu mare grija de catre mame", atrage atentia Mencinicopschi.
"Una e sa mananci un mar si cu totul altceva e sa bei un compot de mere conservat cu aditivi", semnaleaza prof. dr. Mencinicopschi. Domnia sa atrage atentia, totodata, asupra mezelurilor, in special asupra parizerului, crenvurstilor, bauturilor racoritoare si preparatelor conservate cu substante chimice (in special supele la plic sau alimentele afumate).
Prof. dr. Mencinicopschi spune ca in România, Institutul de Cercetari Alimentare e compatibil in plan european din punct de vedere al specialistilor. Dar ei nu-si pot dovedi competenta, deoarece tehnologia lasa mult de dorit.
Autor: Simona Olaru
Surse de informare :
